Lege nr. 61 (r2) din 27/09/1991
pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice
Art. 1. - Pentru asigurarea climatului de ordine şi linişte publică necesar desfăşurării normale a activităţii economice şi social-culturale şi promovarea unor relaţii civilizate în viaţa cotidiană, cetăţenii sunt obligaţi să aibă un comportament civic, moral şi responsabil, în spiritul legilor ţării şi al normelor de convieţuire socială.
Art. 2. - Constituie contravenţie săvârşirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:
1) săvârşirea în public de fapte, acte sau gesturi, obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninţări cu acte de violenţă împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea şi liniştea publică sau să provoace indignarea cetăţenilor ori să lezeze demnitatea şi onoarea acestora sau a instituţiilor publice;
4)
aruncarea asupra unei persoane, construcţii sau asupra unui mijloc de transport cu obiecte de orice fel, cu substanţe inflamante, iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, corosive sau care murdăresc, dacă nu s-au produs vătămări ale integrităţii corporale sau sănătăţii ori pagube materiale;
16)
scrierea sau desenarea, fără drept, pe pereţii clădirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosinţă comună aflate în locuri publice, deteriorarea prin orice mijloc a acestora, precum şi dezlipirea sau distrugerea, fără drept, a reclamelor, anunţurilor şi afişelor legal expuse în locuri anume destinate;
19) lăsarea în libertate ori fără supraveghere a animalelor care pot prezenta pericol pentru persoane sau bunuri;
28) tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă;
29) tulburarea liniştii locatarilor între orele 22,00-8,00, prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice situate în imobile cu destinaţia de locuinţe sau în imediata vecinătate a acestora;
33) refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliţiei, la cererea ori la invitaţia justificată a organelor de urmărire penală sau de menţinere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
36) neluarea de către părinţi sau de către persoanele cărora li s-a încredinţat spre creştere şi educare un minor în vârstă de până la 16 ani sau care au în îngrijire un alienat ori debil mintal a măsurilor necesare pentru a-l împiedica de la fapte de vagabondaj, cerşetorie sau prostituţie;
Art. 3. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 2 se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei, cele prevăzute la pct. 3), 4), 13), 16), 19), 20), 24), 33), 36) şi 37);
B) cu amendă de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei, cele prevăzute la pct. 1), 14), 18), 26), 28) şi 30);
c) cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, cele prevăzute la pct. 2), 5)-7), 10)-12), 15), 17), 21), 22), 29), 31) şi 35);
d) cu amendă de la 20.000.000 lei la 30.000.000 lei, fapta prevăzută la pct. 32);
e) cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei, faptele prevăzute la pct. 23) şi 25).
(11) În cazurile în care faptele prevăzute la pct. 1), 2), 4) şi 26) ale art. 2 sunt săvârşite în incinta unei instituţii de învăţământ, a unei instituţii de sănătate ori destinate ocrotirii speciale a unor categorii de persoane defavorizate, sancţiunile aplicabile sunt amenzile de la 10.000.000 lei la 30.000.000 lei.
(2) În cazul săvârşirii contravenţiilor prevăzute la art. 2 pct. 7 şi pct. 22 se dispune şi măsura suspendării activităţii localului public pe o perioadă cuprinsă între 10 şi 30 de zile.
(3) În cazul repetării contravenţiilor prevăzute la art. 2 pct. 21), 23), 24) şi 29) se dispune, de asemenea, măsura suspendării activităţii localului public pe o perioadă cuprinsă între 10 şi 30 de zile.
(6) În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 2 pct. 35), 36) şi 37), sesizarea se poate face şi de către organele de ocrotire socială.
Art. 6. - (1) Sunt supuse confiscării lucrurile care au servit la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 2 pct. 4 şi 5, dacă sunt ale contravenientului, precum şi lucrurile dobândite prin săvârşirea contravenţiilor, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate.
(2) În cazul contravenţiei prevăzute la art. 2 pct. 30) este necesară plângerea părţii vătămate
. Retragerea plângerii ori împăcarea părţilor înlătură răspunderea făptuitorului. Organele constatatoare sunt abilitate să restabilească situaţia anterioară.
Art. 7. - (1) Contravenţiile se constată de către primar, împuterniciţii acestuia, de către ofiţerii sau subofiţerii de poliţie ori de către ofiţerii, maiştrii militari, subofiţerii sau militarii din jandarmerie, angajaţi pe bază de contract.
(2) În cazul contravenţiilor pentru care legea prevede sancţiunea amenzii, agentul constatator, o dată cu constatarea aplică şi sancţiunea.
Art. 9. - Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se soluţionează de judecătorie.
Art. 10. - (1) În cazul contravenţiilor pentru care legea prevede şi sancţiunea închisorii contravenţionale, dacă agentul constatator apreciază că sancţiunea amenzii este îndestulătoare, aplică amenda, procedând potrivit dispoziţiilor Legii privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
(2) În caz contrar, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenţia.